România înregistrează un dezechilibru extern alarmant în primul trimestru din 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Contul curent al balanței de plăți – indicatorul care arată dacă o țară cheltuiește mai mult în relația cu exteriorul decât câștigă – a ajuns la un deficit de 7,656 miliarde de euro, în creștere cu 82% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Contul curent este componenta principală a balanței de plăți a unei țări și include comerțul cu bunuri și servicii, transferurile (precum remitențele din străinătate) și veniturile primare (dividende, dobânzi). Un deficit mare arată că țara importă mai mult decât exportă și că banii ies din economie într-un ritm periculos.
Importurile cresc, exporturile nu țin pasul: deficitul comercial s-a adâncit
Cea mai mare contribuție la acest dezechilibru vine din deficitul balanței bunurilor, care a crescut cu 1,997 miliarde de euro, ajungând la 8,344 miliarde euro în doar trei luni. Altfel spus, România a importat bunuri în valoare mult mai mare decât a reușit să exporte. Când o țară importă mai mult decât exportă, iese valută din economie. Acest lucru poate pune presiune pe cursul de schimb și pe rezervele valutare. În plus, se accentuează dependența de producția externă, afectând industria locală.
Serviciile – singurul sector care aduce valută – încep și ele să slăbească
Dacă în trecut exporturile de servicii (precum IT, transport sau turism) compensau parțial deficitul comercial, în 2025 și acestea au început să slăbească. Excedentul balanței serviciilor a scăzut cu 503 milioane de euro, ajungând la 2,387 miliarde euro, față de 2,890 miliarde în 2024. România câștigă bani din servicii exportate – de exemplu, companiile IT sau transportatorii. O scădere a acestui excedent înseamnă că sectorul privat aduce mai puțini bani din exterior, ceea ce reduce sursa de valută de care țara are nevoie pentru a-și finanța importurile.
Remitențele scad brusc, iar veniturile externe nete rămân negative
Un semnal îngrijorător vine și din balanța veniturilor secundare, unde intră, printre altele, banii trimiși de românii din diaspora. Aceasta s-a deteriorat cu 1,095 miliarde euro, ajungând de la un excedent de 957 milioane euro în T1 2024 la un deficit de 138 milioane euro în T1 2025. Dacă diaspora trimite mai puțini bani, consumul intern și lichiditatea scad. Remitențele au fost ani de zile o ancoră pentru economia românească. Fără ele, presiunea pe deficit și pe cursul de schimb crește.
Investițiile străine scad puternic: mai puțini bani pentru dezvoltare
Investițiile directe ale nerezidenților s-au prăbușit la 1,672 miliarde euro, de la 2,481 miliarde euro în urmă cu un an. În plus, creditele intra-grup (împrumuturile între firmele-mamă și filialele din România) au avut un sold negativ de -1,307 miliarde euro, semn că firmele străine își retrag bani, nu aduc capital nou. De ce e grav? Investițiile directe sunt surse stabile de finanțare. Scăderea lor indică lipsa de încredere în economie. În plus, retragerea de fonduri din partea investitorilor străini poate semnala tensiuni economice viitoare.
Datoria externă continuă să crească, cu accent pe datoria publică
Datoria externă totală a crescut cu 514 milioane euro, ajungând la 205,4 miliarde euro. Mai îngrijorător, administrația publică a contractat suplimentar 2,6 miliarde euro în trei luni, crescând presiunea pe bugetul de stat. Mai multă datorie publică înseamnă mai multă presiune pe bugetul național. Statul va trebui să plătească dobânzi mai mari, ceea ce reduce spațiul fiscal pentru investiții sau cheltuieli sociale.
Serviciul datoriei externe – o povară care nu dispare
România a plătit 22,5 miliarde euro în primele trei luni ale anului pentru rambursarea datoriei externe. Chiar dacă rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 11,5%, valoarea totală rămâne ridicată, ceea ce limitează capacitatea de reacție a statului în fața șocurilor economice. Care sunt riscurile? Cheltuielile cu datoria înseamnă bani mai puțini pentru spitale, școli, drumuri. Într-un context în care veniturile bugetare sunt slabe, datoria devine o sabie deasupra economiei.
Dezechilibrele se acumulează periculos
Scăderea exporturilor nete, reducerea remitențelor și prăbușirea investițiilor străine sugerează o pierdere de încredere în economia României. Deficitul de cont curent, aflat la un nivel record pentru primul trimestru al anului, poate declanșa în lunile următoare presiuni pe cursul de schimb, creșterea dobânzilor și dificultăți în finanțarea deficitului bugetar.
The post România se afundă în dezechilibru extern appeared first on Cotidianul RO.
