„N-am auzit pe nimeni care să voteze cu el”. Confuzia votanților de pe TikTok care arată cât de ermetice sunt bulele sociale

Rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică, 18 mai, când Nicușor Dan a câștigat cursa pentru Cotroceni, a creat un val de confuzie în rândul susținătorilor lui George Simion, exprimat pe rețelele de socializare, în special pe TikTok, în contextul în care, susțin ei, „mai mulți oameni” au votat cu candidatul AUR decât cu Nicușor Dan. În multe dintre clipurile postate pe TikTok se poate observa o frază refren: „Nu am auzit pe nimeni care să voteze cu Nicușor Dan, de unde a luat voturile”, urmată imediat de constatarea „a fost fraudă la vot”.

Disonanța cognitivă se explică prin faptul că mulți dintre alegători, în special din diaspora, unde comunitățile de români sunt mai restrânse, sunt izolați într-o bulă socială în care, în mare parte, părerile și tendințele de vot sunt uniforme. Mai mult, algoritmul rețelelor de socializare, în special TikTok, favorizează postări și clip-uri video în care sunt expuse păreri similare cu cele ale utilizatorului, astfel că realitatea înconjurătoare la care se raportează acest tip de electorat este exclusiv una care se mulează pe credințele și preferințele acestuia, fără interferențe venite din alte bule de gândire.

În ceea ce privește explicația găsită în acest segment electoral pentru rezultatul „neașteptat” al alegerilor, adică „frauda la vot”, neîncrederea în instituții și în procesul de vot era deja indusă, fie de declarațiile politicienilor din așa-numitul „bloc pro-european”, fie chiar de narativul partidelor extremiste, care motivează că „frauda” este o reacție a „sistemului” care nu vrea „schimbare”.

Politologul George Jiglău explică acest fenomen ca fiind o eroare logică și de ce mintea umană ajunge la astfel de generalizări.

„Fiecare suntem înconjurați de propria realitate și tindem cumva să credem că realitatea noastră se extinde și asupra altora. Numai că în contexte din acestea macro, electorale, care vizează întreaga societate, ele cumva ies la iveală mai tare și, de când suntem în paradigmele acestea de comunicare și relaționare cu lumea mediată de social media, în care efectul acesta de bulă este puternic amplificat, le remarcăm și mai tare”, afirmă el.

Acesta identifică două erori în această generalizare superficială care se observă în social-media: pe de-o parte „ecological fallacy” (n.red. eroare ecologică) și „atomistic fallacy” (n.red. eroare atomică).

În ceea ce privește „ecological fallacy”, aceasta are loc atunci când „te uiți la niște concluzii trase pe o populație întreagă sau un eșantion reprezentativ pentru o populație întreagă și presupui că fiecare membru al acelei populații respectă trăsăturile eșantionului.”

„E ca și cum, eu, știind că 54% dintre oameni au votat Nicușor Dan, să mă aștept ca oamenii pe care îi văd pe stradă să fi votat cu Nicușor Dan. Deci, generalizez raportat la cei pe care îi văd în jurul meu, pe baza unor trăsături a întregii populații”, spune Jiglău.

În ceea ce privește „eroare atomică”, sau „atomistic fallacy”, aceasta se referă la o generalizare la nivelul întregii populații, pe baza a ceea ce vedem în jurul nostru.

„Foarte mult, într-adevăr, am văzut în perioada asta că fiecare a vorbit cu cei din jur, în cerc mai restrâns sau mai larg, foarte mult am auzit ‘cu toți cu care am vorbit, fac X sau Y, votează cu un candidat sau altul, și atunci mă aștept să iasă președinte unul sau altul, pentru că așa am auzit’”, mai explică Jiglău.

Politologul explică faptul că mintea umană recurge la astfel de generalizări în căutarea unor „scurtături” prin care să înțeleagă realitatea plină de complexități, nu doar în legătură cu politica și în căutarea unor explicații dincolo de capacitatea de înțelegere.

„Dar acum, într-adevăr, în contextul extrem de tensionat pe care îl traversam, genul ăsta de erori care sunt cotidiene și ne afectează pe toți într-o măsură mai mică sau mai mare au darul, sau creează riscul ăsta, sau măcar potențialul, ca să se adâncească neîncrederea în niște procese care-s specifice democrației, dar în care lumea deja manifestă o oarece neîncredere. Și când e vorba de procesul electoral de la noi, oricum încrederea în cei care administrează procesul electoral sau care organizează procesul electoral era relativ scăzută, așa cum se întâmplă cu toate instituțiile statului”, precizează George Jiglău.

Politologul subliniază că astfel de erori logice, care se văd în zona naționalistă de electorat, pot apărea și în alte sectoare electorale, un exemplu fiind rezultatul lui Călin Georgescu din noiembrie 2024, care a luat prin surprindere anumite bule sociale, care nu aveau acces la alte bule, unde fostul candidat pro-rus devenise deja un fenomen.

Cristian Pîrvulescu, decanul facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, spune că acest tip de afirmații, venite din partea susținătorilor partidelor extremiste, arată gradul de radicalizare. În plus, teoria fraudării alegerilor circula deja de ceva timp în spațiul public, dată fiind dinamica sondajelor.

„Teoria fraudării a existat de la început. Ea era avută în vedere pentru că sondajele ne arătau deja cu o săptămână înaintea alegerilor dinamica extraordinară a lui Nicușor Dan, fiind din ce în ce mai clar că el va câștiga în țară. Dacă ne uităm, este foarte clar, Dan a câștigat în zonele urbane, inclusiv în urbanul mic”, spune politologul.

Acesta subliniază că România a dat dovadă de „reziliență democratică”, existând zone dominate de fascism unde mulți oameni au votat Nicușor Dan.

„În ceea ce-i privește pe ceilalți, este vorba despre gradul de fanatizare. Cei care vă spun pe rețelele de socializare că nu au auzit să se voteze Nicușor Dan sunt cei care fac parte din cercurile ultra-fanatizate. Ei au trecut prin mai multe procese de radicalizare și deradicalizarea va fi foarte dificilă”, explică politologul.

Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale în fața lui George Simion, adunând 6.168.642 de voturi, o diferență de 830.000 față de contracandidatul său, în contextul în care candidatul independent avea de recuperat o diferență uriașă din primul tur, cea mai mare din istoria alegerilor.

Care este profilul alegătorilor lui Nicușor Dan. Doar 34% dintre alegători nu au terminat liceul

Candidatul independent Nicușor Dan a obținut 53,60% în turul doi de scrutin și a câștigat alegerile prezidențiale. Cei mai mulți dintre alegătorii lui Nicușor Dan au fost tinerii cu…

Nicușor Dan, la CNN, despre sprijinul administrației Trump cu care se lăuda Simion: „Nu a existat așa ceva”

Nicuşor Dan, preşedintele ales al României, a vorbit, marţi seară, 20 mai, într-o intervenţie la postul de televiziune CNN, despre relaţia sa, dar şi a lui George Simon cu administraţia…