Poate nu știți cine e Victoria Stoiciu. E vicepreședintă a PSD și senatoare. A ridicat-o de subsori Ciolacu. Probabil la ordinul sau la sfatul șoptit al cuiva. Servicii contra serviciu.
Mai întâi, prin 2023, Ciolacu a luat-o consilier de stat la cancelaria Prim-ministrului. Apoi, la congresul PSD din vara trecută, spre stupefacția pesediștilor vechi, a proțăpit-o direct în funcția de vicepreședinte al partidului.
Din nimic, Victoria Stoiciu a ajuns dintr-o dată în stratosfera politicii. Este unul dintre cei 6 vicepreședinți ai partidului majoritar în parlament. Plus senatoare la primul mandat. Cum se spune în popor, s-a suit în copac. Și de acolo a început să dea directive pentru întreaga națiune: „Trebuie votat Nicușor Dan. Altfel, vine apocalipsa!”.
Militanți pe cont propriu, acoperiți de funcții
Opțiunea ei Victoriei Stoiciu este diferită de poziția partidului care a propulsat-o. Când Ciolacu a propus ca, la turul doi, militanții partidului să voteze potrivit propriei voințe, vicepreședinta Stoiciu s-a opus. Ea susține cu vehemență candidatura lui Nicușor Dan și a cerut ca PSD să anunțe public acest lucru. „PSD trebuie să condamne explicit extremismul reprezentat de George Simion și să susțină direcția democratică reprezentată de Nicușor Dan. În fața pericolului extremist, neutralitatea nu este o opțiune. Traiectoria pro-europeană a României și implicit Nicușor Dan au nevoie de o susținere fermă”, declara ea imediat după decizia conducerii PSD.
Aceeași opinie a avut-o și europarlamentarul Victor Negrescu, unul dintre vechii discipoli ai lui Frans Timmermans. Negrescu a și anunțat că, pentru îndrăzneala de a fi propus ca votul să fie liber, „Marcel Ciolacu va trebui să dea explicații” la Bruxelles.
Stoiciu, ca și Negrescu, pot să aibă ce opinii vor. E dreptul lor, ca al fiecărui cetățean, de altfel. Ei se comportă ca și cum ar fi niște militanți pe cont propriu, aflați în îndeplinirea unor misiuni, sub acoperirea unor funcții politice. E treaba internă a conducerii PSD.
Problema dnei Stoiciu se află în altă parte. Nu este doar una de caracter, ci și una de legitimitate.
Votul ei este o problemă personală, dar alegațiile pe care le aruncă în spațiul public ne privesc pe toți.
Speranța în voturi date din frică
Zilele trecute, Viorica Stoiciu a transmis o scrisoare deschisă „către prietenii mei nehotărâți”. Fără să-i tremure deștul pe tastatură, vicepreședinta și senatoarea PSD vorbește despre George Simion ca fiind „amenințarea reală a unui regim autoritar și neofascist, mascat sub lozinci naive de ^mândrie națională^ și ^recâștigare a demnității^” etc, etc. „Nu lăsați întunericul să câștige! Se vor ocupa de noi individual!”, le scrie ea prietenilor nehotărâți.
Într-un interviu publicat cam în același timp cu scrisoarea, Stoiciu insistă: „Dacă alegerile vor fi câștigate de Simion, vom intra într-o lungă și întunecată eră a istoriei noastre. Simion subminează chiar temelia proiectului european. Iar de la subminare la ruptura totală – la un „RoExit” – nu e decât o chestiune de timp, în care sămânța antieuropenismului să dea roade”.
Acuzându-l pe Simion de neofascism, Stoiciu nu doar că jignește inteligența comună, dar își bate joc și de realitatea politică europeană. George Simion este din ianuarie vicepreședintele Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE), partid care are a treia pondere în Parlamentul European. După logica dnei Stoiciu, s-ar putea spune că toți politicienii europeni care i-au dat acest mandat prin vot secret sunt neonaziști.
Chiar în aceste zile Simion se află în turneu european prin mai multe țări, are diverse întâlniri politice, inclusiv în sediul Parlamentului European. Să fie cei cu care se întâlnește tot neonaziști? Să fi fost orb Parlamentul European când i-a deschis porțile pentru conferințe? Realitatea din teren aruncă în derizoriu spaimele inventate ale vicepreședintei PSD.
Poți să nu fii de acord cu Simion, dar dacă ai cap pe măsura ambițiilor de lider, trebuie să folosești argumente raționale pentru a-l combate. Or, nu e cazul Victoriei Stoiciu. Vicepreședinta PSD nu găsește altă argumentație pentru balivernele pe care le produce în media decât analogia cu ascensiunea nazismului de acum o sută de ani. N-a citit o boabă nici din programul politic al celor pe care-i acuză de nazism, dar ignoranța n-o împiedică să se alinieze în agresivitatea discursurilor paranoide de la Antena 3.
Pentru Victoria Stoiciu, teza nazismului este ceea ce pentru Antena 3 este teza putinismului. Nicio diferență. Nazismul și putinismul sunt himerele pe care propaganda paranoidă se luptă să le pună mai întâi în cârca lui Georgescu și, acum, în cârca lui Simion.
Este una și aceeași bătălie pentru ca votul pentru Nicușor Dan să fie dat din frică, nu cu argumente raționale.
Gardienii direcției europene
Victoria Stoiciu s-a născut în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească în 1979. Nu se știe cum și în ce împrejurări a ajuns dincoace de Prut. Probabil că a rezolvat cu democrația regimului de la Chișinău și acum se ocupă s-o rezolve și în România.
Face parte dintr-o falangă de astfel de cetățeni de dincolo de Prut care, încet și sigur, sunt fixați în diferite noduri ale politicii românești. Deschizător de drumuri a fost Eugen Tomac, venit de la 17 ani în România, unde s-a descurcat de minune. Este șef de partid uns de Băsescu-Petrov, se află la al doilea mandat de europarlamentar, soția lucrează în MAE. A bătut țărușul la Bruxelles, unde are un apartament și o casă etc.
Victoria Stoiciu bate flancul celălalt, pretinde că e de „stânga”. Dar pe turnantă vine o altă mare speranță a politicii, provenită tot de dincolo de Prut. Este propulsată de liberali, deci pe „dreapta”, și o cheamă Diana Mardarovici. Este foarte activă pe la televiziuni. Se află la al doilea mandat de consilier general la Capitală și are tot viitorul în față. Merită urmărită, o va depăși pe Stoiciu.
Victoria Stoiciu a absolvit SNSPA în 2001, după care a lucrat numai în ong-uri de tot felul, cu perioade de „cercetare” scurte și dese prin diferite orașe din lume. În 2001 a fost angajată la ong-ul condus de Alina Mungiu-Pippidi. După cinci ani s-a mutat la Fundația „Friedrich Ebert”, unde a rămas până în 2023. De aici a fost „racolată” direct în funcția de consilier de stat la Cancelaria premierului Ciolacu. A fost prima ei slujbă pe un salariu transparent, după ce timp de peste două decenii exersase ong-ismul.
Propaganda în care s-a înregimentat pesedista Stoiciu vorbește în neștire despre nevoia de a apăra cu dinții, cu săbii de fier, și de ea și de el, „direcția occidentală”, „calea europeană”, „traiectoria vestică” și alte asemenea hărți de pe GPS-ul politic. Obsesia de a se considera singurii gardieni ai „direcției europene” este singurul lucru pe care l-au putut produce partidele bruxeleze în susținerea lui Nicușor Dan. Este diversiunea colosală a întregii campanii electorale.
În PSD mocnește o aspră luptă pentru putere. E de înțeles că Victoria Stoiciu bate departe, iar acum a găsit momentul să iasă la bătaie. Probabil că îi trece prin cap să preia PSD cu totul. Avansează chiar și idei de program. „Sper ca retragerea PSD de la guvernare să fie prilejul unei reinventări autentice, a unei reașezări pe o traiectorie de stânga veritabilă. România are nevoie, mai mult decât oricând, de un partid de stânga autentic — unul care să readucă în centrul agendei publice valorile fundamentale: echitatea, incluziunea, solidaritatea”.
Se pare că unii sunt arvuniți să-i facă imagine, numind-o deja „una dintre cele mai influente voci (!) din noul val social-democrat”.
Viorica Stoiciu are complexul lipsei de practică politică și de activitate practică, în general. Aproape două decenii a lucrat numai în mediu ong-ist. Prima leafă transparentă de salariat a fost cea de consilier de stat la cancelaria prim-ministrului, în 2023. Avea 44 de ani.
Vicepreședinta PSD încearcă să suplinească lipsa de experiență politică prin gargara specifică ocupației sale de decenii. „Poți să nu ai nicio carieră în spate, dar poți fi un politician genial. Politica nu e despre administrare – pentru asta avem funcționărimea. Politica e despre direcție, despre viziune, despre capacitatea de reprezentare a unor interese colective”.
Ea aici s-ar vedea – la direcție, la viziune, la reprezentarea altora.
Cârca este pentru funcționărime.
The post Un răspuns necerut la o epistolă către nehotărâți appeared first on Cotidianul RO.
